VESTUL SINGURATIC

Spectacol prezentat de Teatrul Nottara București

de Martin McDonagh
Distribuţia: Florin Piersic jr., Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu, Ioana Calotă
Traducător: Bogdan Budeș
Regia: Cristi Juncu
Scenografia: Carmencita Brojboiu
Durata: 3 ore (cu pauză)
Restricție vârstă: Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

Ce se întâmplă când un regizor extrem de talentat se întâlneşte cu cinci actori pur-sânge, o scenografă inventivă şi un autor care observă fiecare detaliu al condiţiei umane? Se naşte un spectacol remarcabil: Vestul singuratic.

Coleman şi Valene dau impresia că stau pe nişte butoaie de pulbere, sunt gata să explodeze în orice moment. Relaţia dintre cei doi fraţi, care şi-au pierdut tatăl în urma unui „accident” cu o armă de foc este una stranie, construită din conflicte şi certuri permanente. Schimburile de replici sunt sclipitoare, iar personajele par să calce apăsat şi zgomotos pe o coardă deja mult prea întinsă.

Unul dintre ei – Valene – colecţionează statuete religioase, iar celălalt – Coleman – şi-a făcut un obicei de a merge la înmormântări în principal pentru mâncarea servită. Fiecare îl provoacă pe celălalt, împingându-l spre limitele răbdării, singurul care încearcă să repare întrucâtva relaţia disfuncţională a fraţilor Connor fiind preotul Welsh. Dar sfaturile lui par să rămână neauzite pentru Coleman şi Valene, ca şi pentru restul satului în care îşi are parohia. Însă, într-o răsturnare aproape mistică a rolurilor, se dovedeşte că tocmai cel care trebuia să fie salvatorul îşi aşteaptă salvarea de la cei rătăciţi…

Nimic nu poate fi mai ofertant pentru un teatru şi pentru publicul său, decât un text modern, despre lucruri care neliniştesc, scris într-un ritm alert, fără ocolişuri şi inhibiţii inutile.

Întotdeauna relaţiile interumane dintr-o comunitate, fie ea din Irlanda sau de oriunde, ne spun mai mult despre fiinţa umană decât zeci de tratate de psihanaliză. Aşa că sunteţi invitaţi să intraţi în lumea plină de violenţă, de umor negru, dar şi de neaşteptată compasiune, a fraţilor Connor, a părintelui Welsh şi a frumoasei Girleen Kelleher.

Autorul textului a primit în 2018 mai multe premii pentru pelicula pe care a scris-o şi regizat-o, Trei panouri publicitare lângă Ebbing, Missouri: Globul de Aur pentru cel mai bun film şi cel mai bun scenario, Premiile BAFTA pentru cel mai bun film, pentru scenariu original şi pentru film britanic remarcabil.

Ghidată de Martin McDonagh ca regizor, actriţa Frances McDormand a câştigat Oscarul pentru ea mai bună actriţă în rol principal, iar Sam Rockwell, pentru Cel mai bun actor în rol secundar.

In 2017, acelaşi film a primit Premiul Osella de Aur pentru cel mai bun scenariu, la Festivalul de la Veneţia.

„Anii care au trecut peste fraţii Connor nu au avut prea multe cuvinte de spus în faţa plăcerii lor nebune de a se tachina. Împunsăturile din copilărie s-au complicat odată cu vremea; puştile nu mai sunt de jucărie, iar gloanţele sunt adevărate. Spectacolul spune pe-ndelete această poveste bizară; cu un ritm leneş, în care tensiunea nu are timp să se acumuleze pentru a răbufni decisiv, ci pulsează uniform. Cicatricile rămân pe sufletele unor oameni care se pot bucura doar prin suferinţa celuilalt. Un purgatoriu perpetuu la care noi asistăm cu un zâmbet în colţul gurii.”

Frate-frate, dar.., Alina Epîngeac - www.yorick.ro

Galerie media